Banul e ochiul celui rău
Care cu-ncetul te desparte
De ceruri și de Dumnezeu
Cum scrie chiar în Sfînta Carte
Banul înseamnă lăcomie
Care te ține-ncătușat
Și-ți ia din Har, din bucurie
Și ești mereu îngîndurat
Numele lui este Mamona
De care mulți s-au alipit
Și-acest zeu este rădăcina
La tot ce-i rău și necinstit
Nu poți sluji la doi stăpîni
Nu-i poți iubi pe amîndoi
Căci nu-i poți confunda pe cîini
Cu-n miel, sau una dintre oi
Banii-s făcuți să-i folosești
Și nu să pună stăpînire
Pe-ființa ta și s-o sfîrșești
Robit de-a sa ademenire
Din cauza banului se ceartă
Chiar frații și trăiesc în ură
Și-o viață dușmănie-și poartă
Uitînd de Sfînta-nvățătură
Mai ieri erau copii la joacă
Iubindu-se cu-adevărat
Azi se bîrfesc și se atacă
Mai aprig, ca și niciodat'
Banul e-o patimă drăcească
Care îl face pe-om, neom
Și-ajunge să îl stăpînescă
Și-ncet să-și facă din el domn
Mustră Doamne-acest duh obraznic
Ce i-a robit acum pe mulți
Și chinuie într-un mod groaznic
Atît copii cît și adulți
Nici lei nici euro nici lira
Și nici păcatul lui Acan
Nici Anania nici Safira
Nu vor ajunge-n Canaan