Scrisoare de Crăciun

Îmi sunt umezite pleoapele
și lacrimile nu mai contenesc;
aici, poeții scriu cu penele cerești...
te caut scumpă mamă
pe tine, Liviu, tată,
să coborâți la noi
spunându-ne
de Dumnezeu și raiul Lui ceresc.
Aluatul și-azi ne e destul,
suntem cu toții așezați la masă,
din nou e sărbătoarea de Crăciun
dar v-am dori să fiți cu noi, aici, acasă.
Poeții scriu cu pana Lui cerească…
de dor și dragoste dumnezeiască.