Acasă

Vers rătăcit în singurătate?
nu… lăsat în grija lacrimilor ploii,
a verilor cu saț de soare,
fericiri pe săturate,
și-a toamnelor,
ce și-au făcut casă în noi…
Parcă m-au dojenit la revenire,
dar aerul brațe și-a-ntins
și din poama dulce a iubirii
amintirile în brațe m-au cuprins.
Eram aceiași:
la masă în glas de copilași,
zâmbete și lacrimi, bucurie:
-Mami!
Mâine în ce să mă îmbrac?
Mireasma din copilărie,
draga mea melancolie...