Cât inima în piept îți bate,
Mai luptă... tu nu renunța,
E-o noua zi... o nouă șansă,
Spre ceruri de-a înainta.

Cât soarele pe cer răsare,
Cât ochii zorii mai zăresc,
Mai este-o șansă... e-ndurare,
E har divin... Dumnezeiesc.

Cât înfloresc și crini în noapte,
Cât stelele pe cer răsar,
Mai este-o șansă... e iubirea,
Care darâm-orice hotar.

Cât apele se mai revarsă,
Să-nsuflețească ce-a murit,
Mai este-o șansă... este darul,
De-a fi oricine mântuit.

Cât pas-ți pe pământ pășește,
Alege drumul către cer,
Căci viata-i una... stai departe,
De urma celor care pier.

Să nu regreți când preatârziul,
În fața ta se v-arăta,
Mai ai o șansă... preatârziul,
De azi îl poți tu alunga.

Cât simți în piept un gol... durere,
Mai poți ca să te-ntorci din drum,
Cât se mai vede bunătatea,
Și tu poți să devii mai bun.

În clipa când sosiva vremea,
De vreme-aici nu a avea,
Să fii tu gata de plecare,
E-o șansă azi... n-o refuza

Cât cerul încă te mai strigă,
Ascultă doar de glasul Său,
Este-o chemare ce-i la viață,
Nu-l refuza pe Dumnezeu.

Cât astăzi mâna își întinde,
Un ajutor ca să îți dea,
Primeste-l iute... cât mai bate,
La ușa ta... iubirea Sa.
Amin