Încredințează-ți viața, în mâna ce odată,
Pe-un lemn sus pe Golgota, străpunsă ea era,
Ea poate să-ți aducă, o dulce mângâiere,
E mâna care moartea, atunci o biruia.

Încredințează-ți Duhul, în cercetări divine,
Ca să primești o viață, ce-i fără de sfârșit,
O vie cercetare, îți va-mplini dorința,
De-a fi aici cu Domnul, până se va sfârși.

Încredințează-ți pasul, pe urma ce-a lăsat-o,
Însângerat pe dealul, ce-ntruna îl urca,
Numai pe urma albă, tu poți sfârși acasă,
Doar ea te va conduce, în cer... în slava Sa.

Încredințează-ți soarta, în harul ce-l revarsă,
Să ai și tu la capăt, alese bucurii,
Și parte de-ndurarea, ce Domnul doar o are,
Care deschide poarta, spre cele din vecii.

Încredințează-ți frate, și inima în Domnul,
Să bată pentru ceruri, oriunde s-ar afla,
Ea va găsi iubire, ea va găsi iertare,
În El de va rămâne, putere îi va da.

Încredințează-ți starea, să ai doar fericire,
Să ai doar bucurie, în fiecare zi,
Încrede-te în Domnul, și lupta cea mai mare,
Mereu doar prin credință, o poți tu birui.
Amin