Ne-am întâlnit la o răscruce,
Când obosit Tu m-ai găsit,
Răpus în luptele ce greul,
În viață mi l-a hărăzit

Cu mâna Ta pe lemn strapunsă,
Ai ridicat povara grea,
S-aleg Isus l-acea răscruce,
Un drum ce-i doar spre slava Ta.

Ne-am întâlnit în vârf de munte,
Când vale-adâncă doar răcnea,
Mi-ai devenit un zbor căci aripi,
Mi-a dăruit iubirea Ta.

M-ai dus pe-ntinsul cel de ape,
Ce-n suferință clocoteau,
Pe brațul Tău... când valuri multe,
Vre-o dată nu mă atingeau.

Ne-am întâlnit într-o odaie,
Când de durere suspinam,
Îmi alinai acea durere,
În clipa când te întâlneam.

Să te cunosc ai vrut mai bine,
În toate eu te-am cunoscut,
Să fiu lastarul cel din vie,
Unde Vier ești Tu... ai vrut.

Te-am întâlnit în slăbiciune,
Căci eu putere ți-am cerut,
Mi-ai dat puteri... a mea dorință,
Ca să răzbat... Tu ai știut.

Mi-ai dat și bucurii divine,
Prin valea plângerii m-ai dus,
Ca să cunosc o bucurie,
Ce-i doar sub harul Tău Isus.

Ne-am întâlnit în largul mării,
Când îți ceream să-mi fii Stăpân,
Când marea plină doar de cete,
Venea cu teamă să suspin.

Tu n-ai lăsat să mă înghită,
Îndată marea-i potolit,
Căci toate-ascultă doar de Tine,
Tu le-ai creat, le-ai întocmit.

Tu ai oprit și-acea bătaie,
De vânt năprasnic ce dorea,
Să mă arunce în pustie,
Căci vântul este-n slujba Ta.

Să te cunosc ai vrut m-ai bine,
Prin toate Doamne m-ai trecut,
Să pot sfârși în cer cu Tine,
Căci m-ai iubit de la-nceput.
Amin