N-am întâlnit un braț Isuse, să se întindă-n dreptul meu,
Doar Tu mi-ai fost o alinare, un adăpost mi-ai fost mereu.

N-am întâlnit în nopți lumină, doar steaua Ta a strălucit,
Să pot vedea eu urma care, cu sânge sfânt Tu ai stropit.

N-am întâlnit iubirea vie, decât prin vale când treceam,
Nu m-ai lăsat prin vale-adâncă, pe brațul Tău eu odihneam.

Căci m-ai iubit cum nimeni Doamne, nu m-a iubit în viața mea,
M-ai întocmit să-ți fiu mireasă, aleasă pentru slava Ta.

Te-ai dăruit și pentru mine, căci jertfa Ta un dar a fost,
Cu sângele vărsat pe cruce, mi-ai oferit un adăpost.

Tăcerea Ta sub bice multe, e plină azi de mângâieri,
Strapunsa mână îmi ridică, privirea spre senine zări.

Mi-ai dat din harul mântuirii, când cei păgâni te rastigneau,
Și eu te-am pus sub pietre multe, când înspre Tine se-aruncau.

Dar n-ai privit l-a răul care, te-a-mpins la moarte... ai tăcut,
Să am azi parte de-ndurare, căci ai iertat al meu trecut.

Îmi ești Părinte-n orice vreme, vre-o dată nu m-ai părăsit,
Mi-e dragostea de Tine-aprinsă, căci Tu ești Cel ce m-ai iubit.

În haina albă de mireasă, în tain-aștept venirea Ta,
Să mă înalț doresc acasă, e tot ce vreau... ce pot a vrea.
Amin