Să-mi dai aș vrea o alinare, să simt mirosul cel plăcut,
Ce-l dăruiește doar o floare, ce-n mine dragoste-a născut.

Să-mi fii o rază coborâtă, din soarele strălucitor,
Ce-aduce o răcoare-a zilei, ca să ating-aprinsul dor.

Să-mi fii vreau ultima iubire, sa nu cunosc ce-i trecător,
Pe aripi sfinte de iubire, aș vrea să fiu mereu în zbor.

Să simt o caldă adiere, în părul meu tot alergând,
Care mă umple de putere, să pot s-alerg mereu cântând.

Să-mi dai aș vrea din rodul dulce, al dragostei fără apus,
Să-mi pună lauda pe buze, ca să te laud scump Isus.

Să nu ma satur niciodată, de dulcele la pieptul Tău,
Să-mi dai o sete de iubire, să fiu flămând de ea mereu.

Să caut dragostea fierbinte, să mă topesc în ea doresc,
Să naști în mine o dorință, prin Tine doar eu să trăiesc.

Un clopot pasul să îmi fie, care răsună ne-ncetat,
Nu mă opresc în mers o clipă, iubirea Ta avânt mi-a dat.

Spre zare-albastră-mi este graba, să-mi dai o zi mult îmi doresc,
Când te-oi vedea venind din slavă, în față vreau să te privesc.

Să uit de toată suferința, pământul ce-a pricinuit,
Voi fi cu Tine-n veșnicie, în locul cel făgăduit.
Amin