Plângi copile-n miez de ziuă,
Plângi în nopți suspinul tău,
Cel care îl poate șterge,
Vreau sa știi ca sunt doar Eu.

Lăsă-ți inima să verse,
Suferința ce a strâns,
Nu o strânge tu copile,
Căci vei fi de ea învins.

Plângi sub salcia umbroasă,
Când pustiu-i secetos,
Lângă tine ea va creste,
Cât îl ai scut pe Hristos.

El e apa cea din stâncă,
Ce te poate întări,
Nu-ți ascunde azi durerea,
Căci ea te va nimici.

Plângi sub stelele din noapte,
Să nu fii înspăimântat,
Eu sunt Creatorul nopții,
Îi sunt Rege... Împărat.

O răsar... și-n a Mea mâna,
Este și apusul ei,
Tu în ea înaintează,
Stau în fața ta de vrei.

Plângi copile bucuria,
Plânsul te va mângâia,
El alungă întristarea,
Căci Eu sunt de partea ta.

Fața cea înlacrimată,
Eu o voi iubi mereu,
Nu te teme, ai un Tată,
Nu e om... e Dumnezeu.

Plângi ca să descarci povara,
Pentru ea am fost străpuns,
Ca să ai tu astăzi harul,
Ce de Tine nu-i ascuns.

Să ai cercetare sfântă,
Și să fii tu mântuit,
Să ai plâns de fericire,
Ca să simți cât ești iubit.
Amin