Iubite Tată, greu mă zbat în crâncena furtună...
Căci ape-n mine se izbesc... și fulgeră... și tună.
Și-a mea suflare s-a rărit, dar inima-mi mai bate
Pentru al Tău locaș iubit, pentru a Ta Cetate.
Iubite Tată, ‘ntinde-Ți Tu o mână cu putere...
Căci firmituri din mine cad, cuprinse de durere.
Și nu știu cât voi mai putea să-mi țin în sus privirea –
Arată-mi, Doamne, brațul Tău... Arată-mi izbăvirea... !
Iubite Tată, doar Tu știi c-a inimii abisuri
Îmi plâng cu foc, se zvârcolesc... și, mai presus de visuri
Pe-acest Pământ ce ar putea de-a pururi a mă ține,
E dorul dulce și curat să Te-ntâlnesc pe Tine.
Iubite Tată, să nu lași vreodată-n astă lume
Să dau pe-o strachină cu borș de-al tău copil scump nume...
Să nu mă lași să rătăcesc pe drumuri otrăvite,
Târât în marea de venin de dulcile ispite.
Lovește-mă cu-al Tău toiag, dar du-mă înspre viață... !
Căci tot amarul din nuia se schimbă în dulceață.
Și-nvață-mă să nu cârtesc în focul din cuptoare,
Căci nu-i spre nimicirea mea, ci pentru-a mea salvare.
Învață-mă să nu mă-ngâmf, de mă înalți cu slavă,
Și amintește-mi orișicând că sunt numai o pleavă,
Pe care Tu-ai pus mare preț... cu dragoste-ai privit-o,
Și viața pentru ea Ți-ai dat – atât ai prețuit-o.
Învață-mă să nu rănesc mai mult, când văd o rană...
Când al meu frate plânge-n drum, să nu rămân o stană
De piatră, ci să plâng cu el... și să-l întreb ce-l doare...
Să pot să fiu ’n-al lui suspin un strop de alinare.
Învață-mă cu Duhul Tău să pot rosti mustrarea...
Să nu grăbesc sentința grea, făcând eu judecarea.
Dar să nu tac când văd pândind păcatul pe-al meu frate.
Dacă-l iubesc, nu pot tăcea – Păcat înseamnă Moarte.
Învață-mă să pot găsi un timp de rugăciune...
Și tot ce simt în al meu piept să pot în el a-Ți spune.
Căci rugăciunea e balsam pentru durerea-ntreagă –
Când cerurile se deschid, de ele ea mă leagă.
Învață-mă să mă încred în dreptele-Ți cuvinte,
Și-oricâte vânturi s-ar porni, să merg tot înainte...
Să pot să trec prin ger și foc, și să nu-mi pierd credința...
Să cred, să sper, și să iubesc – E-aproape biruința... !
Amin.