Dragostea dintâi

Unde-i dragostea de Tată
Ce-o aveam noi altădată,
Unde-i dragostea dintâi?
Nu pleca... Te rog, rămâi!

Unde-i bucuria-n Domnul,
Unde-i râvna pentru Cale?
Parcă ne inundă somnul
Și cădem mereu în vale.

Unde-i pacea lui Isus?
Unde-i bucuria mântuirii?
Nu le mai simțim, s-au dus
Mergem spre calea pieirii?

A fi smerit, nu e de ajuns,
În fața Sfințeniei Sale,
Tot pământul e cuprins
De un somn și mers agale.

Dar eu știu că-n cer e-un Tată
Blând și drept, și iubitor,
Ce veghează și ne iartă
Și ne vine-n ajutor.

Ne e mamă, soră, frate,
Prietenul cel mai de preț
Nu ne dă nicicând deoparte,
Nu privește cu dispreț.

E cuprins de bunătate
Și o dragoste aprinsă;
El îți dă mereu de toate
Din iubirea Sa nestinsă.

Amin

Autor. Bandi Daniela Adriana