Dacă ați înviat odată cu Hristos
Frați sfinți care v-ați înțeles menirea
Nu mai căutați la lucruri seci de jos
Ci la acele care-aduc zidirea

Lăsați-vă de-a lumii obiceiuri
De vrăjmășie și de răutate
De clevetire și de certuri
Și de cuvinte neadevărate

Lăsati-vă de vorbe rușinoase
Ce v-ar putea ieși din gură
De flecării nesănătoase
Și de mânie și de ură

Mai bine, îmbrăcați-vă
Cu umilință și răbdare
Iertați-vă și împăcați-vă
Și-așa veniți la închinare

Gândiți-vă la lucrurile sfinte
La cele ce-aduc mântuire
Nu fiți ca cei fără de minte
Sortiți demult spre nimicire

Voi ați murit, și viața voastră
Ascunsă e în Dumnezeu
Mai sus de zarea cea albastră
Cu Domnul Isus, Fiul Său

Căci Domnul ne vrea rupți de lume
De pofte și-ale ei plăceri
Destoinici pentru fapte bune
În veghe stând și-n privegheri

Cuvântul Lui Hristos să locuiască
În voi în toată-nțelepciunea
Ca omul cel ascuns să crească
Și îndeletniciți-vă cu rugăciunea

Iar pacea Lui Hristos să stăpânească
În inimile voastre din belșug
Și gura voastră să vorbească
Curat și fără vicleșug

Astfel dar stați în ascultare
În milă și în bunătate
Îngăduință și în îndurare
Și dragoste, ce-i mai presus de toate