Când porți o bârnă zi de zi în ochiul tău
Dacă-ți ridici privirea înspre frați
Lovești în stânga și în dreapta
Paiul din ochiul lor să le arați.

Nu mai încapi la masă nici la rugăciune
Și vezi pe fiecare cu-un defect
Și-ai vrea să le scoți paiul să-i îndrepți
Să facă ce crezi tu că e corect.

Numești aceasta ca slujire
Dar să știi că ți-ar fi mult mai ușor
Dacă ți-ai scoate întâi bârna
Ai vedea deslușit, ai fi de ajutor.

Ai vedea câtă luptă e s-o scoți din ochi
Să cureți ochiul, dar și inima
Căci omul scoate lucrurile bune
De-acolo de-unde e comoara.

Și din prisosul inimii vorbește gura
Și orice pom îl știi după-al său rod bogat
Și după ce ți-ai scos afară bârna
Fă legământ cu ochii. Fii curat!

Nu s-au pierdut defectele, încă le ai
Și tu și frații tăi, dar azi ca un defect
Nu le mai vezi și gura laudă pe Domnul
Și Duhul Sfânt are un pai perfect!

Agață-te de el, credința se numește
Lasă defectele, c-aici vor rămânea
Fă legământ cu inima, cu ochii
Să poți s-ajungi la vremea hotărâtă-n Țara Sa!