"Numai cel ce stăruie pe drumul
adevărului are măreţie "
V Hugo,

ADEVARUL

Adevărul este sfânt
El se spune într-un cuvânt
Acelaşi orişicând, mereu
Deschide drum spre Dumnezeu

Natura lui edivină
Deschide drumul spre lumină
Oricând îl spunui,el este mare
Frumos fără exagerare

Deci tu de adevăr te agaţă
Deschide porţile în viaţă
Ca soarele-I mai tare în strălucire
Nesuportat de unii la privire

Adevărul cine iubeşte
Iartă la cel ce greşeşte
Adevărul lumină este
Diamant ce srăluceşte

Adevărul trebuie păstrat
Todeauna în vas curat
Roua cerului îi spune
La omul cu înţelepciune

Nimic ca el nu-I mai frumos
Nu îndoseşte şi nu ţine-n dos
Este acelaşi pentru todeauna
Nu-I doar o clipă ca minciuna

Când adevărul l-ai rostit
De multe ori tu ai de suferit
Când dai să-l spui frumos cu gura
De multe ori îţi atrage ura

De îl cauţi şi iubeşti
Şi tu valoare primeşti
Cu inima el trebuie pătruns
Cu raţiunea numai nu-I de ajuns

Niciodată nu greşeşte
Peste lume străluceşte
Adevăru-I calea dreaptă
Însă mulţi nu îl aceaptă

Adevărul pierzi făr ştire
In discuţii şi vorbire
E fidelă oglindire
A drealităţii în gândire

Mulţi adevăr nu iubesc
Ba îl chiar tăgăduiesc
Adevărul respingând
Răutatea au în gând

Adevăru-I greutate mare
Mulţi de el se lovesc tare
Ca de o stâncă sunt opriţi
Lovind tare sunt zdrobiţi

Adevărul e ignorat
De omul întunecat
Soare a raţiunii îi spune
La omul cu întelepciune

Adevărul nu-I nimica
Nu se aseamana cu frica
Când sufletul din tine ai cucerit
El e acel care te face fericit

E sfânt, divin, este curat
Aşa în Cuvănt ne este dat
-Sunt Adevărul- spune Sfântul
Tu când îl ai,tu luminezi pământul