SUVERAN



Lasă iubirea... să pătrundă-n inima ta,
Unda ei să vibreze a inimii coardă.
Lasă iubirea, , , să troneze-n inima ta,
După neprihănire, cu foc fă să ardă.

Lasă bucuria... să-ţi pătrundă-n viaţă,
Să-nsufleţească dorul după veşnicie,
Harul iertării să-nsenize de dimineaţă
Inimi, s-a aline dureri ţinute-n agonie,

Lasă crediţa, , , să fie emisarul veşniciei,
Să-ţi dea putere în vremi de-ncercări,
Să-ţi poarte paşii pe calea uceniciei,
Să-ţi fie toiag de sprijin în schiopătări.

Lasă-L pe Isus suveran pe viaţa ta,
Inima să-ţi fie mereu, de El legată.
Lasă-l pe tronul inimii tale... să stea.
Şi nu vei mai fi rătăcitor, niciodată.

Lasă-L... să te vindece de nepăsare.
Cuprins de iubirea revărsată de sus,
Să ai întotdeauna un gust de sare,
Când în lucrare de Domnul eşti pus.

Urmează destoinic lumina sfântă,
Ea... te duce spre limanul de sus.
Nu lasă... să-ţi ajungă aripa frântă,
Căci te apără El, Domnul Isus.

Cu El vei ajunge cu bine Acasă,
În patria neînchipuită, acolo sus,
Unde vei sta cu îngeri la masă,
Tu... ca mireasă, a Domnului Isus.

Amin!