E bine pentru om să poarte
Un jug în tinerețea lui
Să stea-n tăcere și s-aștepte
Doar ajutorul Domnului

Să-și umple gura cu țărână
Cât stă cel rău-naintea sa
Și-n așteptare să rămână
Până izbândă va avea

Să rabde-n taină și să tacă
Să nu cârtească nicidecum
Căci Domnul știe cum să facă
Lumină iar pe-al vieții drum

Iar celui care îl lovește
Să-ntoarcă celălalt obraz
Căci poate Domnul îl smerește
Și-i ține jugul pe grumaz

Căci El atuncea când mâhnește
Sau mustră blând pe cineva
O face fiindcă îl iubește
Și-n cerul Său cu El îl vrea

Nu leapădă pe totdeauna
Pe-acel care L-a mâniat
Ci iarăși iartă și se-ndură
Ca și un Tată adevărat

E bine pentru om să știe
Că tot ce face sau rostește
În cer la Dumnezeu se scrie
Și toate El le răsplătește