Nu mai sunt orfan, căci ”Ava!” strig prin Duhul Sfânt cu slavă!
Sunt un om ca oarecare și prin timp un fir de pleavă...
Însă Tatăl meu e-Acela ce-a creat într-o clipită,
Când ”Să fie!” cuvântase, toată bolta însorită,
Universul fără margini, fiare, pești și păsărele...
N-am știut eu, om de humă, că-s mai mare decât ele,
Fiindcă port în mine Chipul Dumnezeului, cel tare,
Ce spre lutul ce-l muncise i-a suflat în nări suflare
Și viața-n el țâșnise, sângele porni prin vene...
Câte informații scrise... ADN format din gene –
O poveste fără seamăn pe-o spirală parcă spune
Că viața-n trupul nostru este sigur o minune!
Dar minunea cea mai mare peste veacuri ce răsună
E a fi cu Născătorul pe vecie împreună... !
Amin.