Omul poate-ar vrea să facă,
Dar nu poate face bine,
Nu se poate bucura.
E nefericit pe lumea
Asta plină de suspine
Că nu poate să aline.
Că el suferă în lupte
Pentru câte vede toate
Ar voi să le îndrepte
Pe căi luminoase, drepte,
Să ajute, dar nu poate
Calea sfântă să le-arate.
Când vrei s-ajuți pe-oricine
Drept să meargă pe cărare
Caută să-l ajuți cât mai bine,
Șterge-i lacrimi și suspine,
Fiindcă ajută rău cel care
Cu-ajutorul dă-ntristare.
Din nefericirea mea,
Din necazu-n care-not
Știu de plâns, de viață grea,
De-ntristare-n sinea mea,
Și de-aceea lupt să-l scot
Din necaz pe cine pot.
Caută să nu faci rău
Cât umbli-n lung și-n lat.
Și cui dai ajutorul tău
Pentru a-l scăpa de greu
Să nu ducă la păcat
Că-i mai bine-a nu fi dat.
Când în viață de unii
Vei fi prigonit să știi
Domnul va-ngriji ca alții
Să-și pună în joc talanții,
Să te-ajute tu să fii
Piatră dintre cele vii.
Suferind pentru dreptate
Și credință – nu uita,
Domnul va-ngriji oriunde
Pașii tăi au să colinde
Să-ți găsești un loc a sta
Și astfel te vei bucura.
Amin.
(Duminică, 26 aprilie 2020)