Prudenţă justificată
De Bălășan u Constantin

Mi-a venit recent în minte o mai veche povestire,
Pe care doresc din suflet să o dau acum de ştire.

Un evreu vru să transporte marfă din cătun la oraş
Si a trebuit pentru asta, să contacteze un căruţaş.
Cu căruţa arhiplină, tocmai când ieşeau din sat,
Zise, omule, în biserica aceasta ai fost oare botezat?
-Chiar aşa este jupâne şi mă mir că ţi-ai dat seama,
Acolo m-am botezat, o ştiu prea bine de la mama.
Evreul i-a zis să întoarcă, după câteva minute,
Iar căruţaşul, mirat foarte, trebui ca să-l asculte.
Reveniţi la furnizor i-a spus marfa să descarce,
Căruţaşul descărcând, se vedea că nu prea-i place.
Bombănind l-a întrebat, pentru ce a renunţat?
-Pentru că, îi zise evreul, tu nu te-ai închinat
La trecerea pe la biserică, ai mânat cu nepăsare
Pot atunci ca eu în tine să am încredere oare?
Pentru cele ale tale sfinte nu ai urmă de respect,
Atunci pot eu de la tine, la ceva bun să mă aştept?
Iaşi 31 martie 2008