De n-ai fi Tu, Isus, cu mine...

De n-ai fi Tu, Isus, cu mine,
Când dimineața mă trezești,
Aș fi ca iarba cea uscată,
Pe care Tu o nimicești.

De n-ai fi Tu, Isus, cu mine
Ceas de ceas să mă păzești,
Aș cădea de neputință
În mâna oștilor drăcești.

De n-ai fi Tu, Isus, cu mine
Să mă ridici când sunt căzut,
Aș fi departe acum de Tine,
Cum am fost de la început.

De n-ai fi Tu, Isus, cu mine
Să-mi arăți cât mă iubești
Ți-aș aduce doar rușine,
Dar Tu, Isuse, mă întărești!

De n-ai fi Tu, Isus, cu mine
Să mă ierți când mai greșesc,
Ce m-aș face fără Tine?
Cum aș putea să-Ți mai vorbesc?

De n-ai fi Tu, Isus, cu mine
Să veghezi asupra mea,
Aș muri fără de Tine,
Departe de iubirea Ta!

De n-ai fi Tu, Isus, cu mine
Un Tată bun și iubitor,
Azi mi-ar fi sufletul în ruine,
Lovit de chinul arzător.

De n-ai fi Tu, Isus, cu mine
Să mă înveți cum să trăiesc,
Ar plânge Duhul Sfânt în mine,
De mila mea, că nu rodesc.

De n-ai fi Tu, Isus, cu mine
Și dacă Domn nu mi-ai fi fost,
Să Te urmez numai pe Tine
Aș fi crezut că n-are rost!

Dar mulțumesc că-n permanență,
Neobosit Tu mă iubești,
Când mă înconjori cu a Ta prezență
Și peste mine Tu domnești!

(10 mai 2024)