Adu-mi Isuse

Adu-mi Isuse primavara si lasa-mi toamna-n suflet,
Cu explozia de culoare, cu florile de cires si zumzet
Si mai lasa-mi mireasma de petale si gingasia crinilor,
Sa-ncante-a mea privire, si-apoi sa sorb dulceata lor !


Adu-mi si cercetarea si lasa-mi lacrima de pocainta,
Cu-acea eliberare de poveri si-alinari in suferinta,
Si mai lasa-mi bucuria mantuirii si lacrima de dor,
Ca sa te pot intampina Isuse, cand ai sa revii pe nor !


Adu-mi si-un strop de sange si lasa-mi dulcea Ta iertare,
Ca izbavit de-al meu pacat, sa proposasesc pe-a Ta carare,
Si mai lasa-mi si Cuvantul, prin car’ sa ma sfintesc
Tot mai mult in fiecare zi, pentru Tine sa traiesc !


Adu-mi si ploaia cea tarzie si lasa-mi un dar duhovnicesc,
Ca sa-nvioreze-ntreaga mea fiinta, mereu sa Te slavesc
Si mai lasa-mi indrazneala ca pe unde o-i umbla,
Sa vestesc cu-a Ta putere, tot ce mi-nvata !


Mai adu-mi si-un vers, si lasa-mi poezia ca sa cant
Iubirii Tale ce ma tine inca-n viata pe acest Pamant,
Si mai lasa-mi harul de-a vedea cum din varful de penita,
Spre slava Celui viu, se nasc psalmi si cantari de biruinta !

¬Amin¬