PREZENTA TA...(2)

Prezenta Ta o recunosc
Dintre o mie de prezente
Cunosc ce sunt; stiu ce am fost
Când fost-am îmbrăcat în zdrente...

Aveam si semne de păcat,
Aveam dureri îngrozitoare
Am fost rebel si degradat
Prea rar avut-am sărbătoare...

Iar vidul ce era în mine
Mă apăsa, mă chinuia
Căci nu făceam ce era bine
Si-atunci luat-ai o nuia...

Si m-a durut; da, m-a durut!
Dar m-ai trezit din nebunie
Aapoi altceva nu am vrut
Decât să intru-n cununie...

Si-a început dulcea unire
Cu Tine, domnul meu slăvit
A Ta prezentă si iubire
Îmi unge sufletul trudit...

Prezenta Ta îmi dă tărie
Când nu pot să mă uit în Sus,
Când nu mai am euforie
Să Te-nsotesc, preasfânt ISUS.

Mă porti pe brate, în furtună
Mă smulgi din valul furios
Si într-o lume-asa nebună
Doar glasul Tău este duios.

Ce-as face-n lume fără Tine
Izvorule de dulce Har?
M-as prăbusi în hăuri pline
Cu lavă, cu păcat, cu jar...

Dar Tu mă tii pe calea-ngustă
Tu, Logosule întrupat
Si sufletu-mi din Tine gustă
Acel Duh viu, înmiresmat.

Prezenta Ta îmi întretine
Viata mea de pelerin
Niciunde nu merg fără Tine
Esti Ghidul meu si-al meu destin.

8 Aprilie, 2008