Va amintiti, de cand eram copii,
Povestea fascinanta, cu sarea in bucate,
Cum noi ne minunam ,de cum ar fi,
Ca sarea e mai buna decat toate.
Credeam si noi atunci ca imparatul
Ca dulcele e mult mai de valoare,
Dar cand ajuns-am sa citesc cuvantul,
Am inteles cu adevarat ce-nseamna sare.
Cand DUMNEZEU a poruncit lui Moise,
La jertfe si la darurile de mancare,
Sa nu lasi sarea sa lipseasca,
Ci orce jertfa s-o sarezi,cu sare...
Dar cand veni MANTUITORUL lumii,
EL FIUL DUMNEZEULUI CEL MARE,
Le zise ucenicilor pe munte;
Voi,trebuie ca sa fiti sare...
Acest pamant care-i in degradare,
Cu oameni si cu patimi de tot felul,
Voi trebuie sa aduceti alinare,
Si sa dati gust.Acesta este telul.
Vorbirea sa va fie dreasa,
Cu sarea din Cuvantul Sfant,
Si sa aveti o traire aleasa
Sa fiti exemple pe pamant.
Caci daca sarea isi va pierde gustul,
Si a sa putere de a conserva,
Atunci ea trebuie-aruncata afara,
Sa n-o mai foloseasca altcineva.
O,Duhule Preasfint ne-ajuta,
Ca in umblarea pe acest pamant,
Sa nu cadem de oboseala-n lupta,
Traind frumos...si sa dam gust oricand.amin.
La strofa apatra nu sa inregistrat al doilea rand care este .
EL,FIUL DUMNEZEULUI CEL MARE,
multumesc pentru intelegere.
La poezia sarea strofa a patra randul doi nu sa inregistrat si este.
EL FIUL DUMNEZEULUI CEL MARE
LE ZISE UCENICILOR PE MUNTE,
VOI TREBUIE CA SA FITI SARE.