Nu te mira când vrei să-ncepi călătoria
Spre Muntele lui Dumnezeu cel Sfânt,
Nu te mira când vezi că ura și mândria
Te încolțesc și parcă n-ai nici un avânt!

Nu te mira când tu începi călătoria
Spre Muntele lui Dumnezeu cel tare,
Nu te mira când vezi minciuna, lăcomia
În calea ta și numai în a ta, ea sare!

Nu te mira când vezi că ești aproape
De Muntele lui Dumnezeu cel mare,
Când lumea-ți pune-n față vechile tale fapte
Nu te mira, creștine, nu te mira prea tare!

Nu te mira când ești la jumătatea muntelui
Al Celui care ține-n mână-ntregul Univers,
Tu vezi că lumea vrea să ia puterea soarelui
Nu te mira, îți zic: mai ai puțin de mers!

Nu te mira deloc când ai ajuns pe munte
În ciuda greutăților de pe traseul tău,
Nu te mira când greutățile ce vin sunt multe
Fii fericit, ești vrednic pentru cerul Său!