Întoarce-te la Dumnezeu,
De mult te așteaptă prietenul meu,
De mult Dumnezeu se uită la tine,
Când te vei întoarce spre veșnicie.

Întoarce-te degrabă acasă,
Și lasă lumea murdară!
Părăsește viața ta,
Cu păcatele ce le faci acuma.

Te-ai îndepărtat de Dumnezeu,
Departe te-ai dus de Fiul Său,
De ce nu vrea inima ta,
Să vină la Domnul acuma.

Nu îți aduci aminte în gândul tău,
Ce bine era cu Dumnezeu?
Când El te ocrotea,
Cu marea aripă a Sa.

El era tatăl tău,
Iar tu copilul Său!
Ce bine era când erai acasă,
Cu Dumnezeul tău din slavă.

Dar astăzi departe te-ai dus,
De Tatăl tău care te-a crescut,
Departe a plecat inima ta,
Umblând în lumea aceasta.

Te zbați în mocirla din jurul tău,
Și nu îți aduci aminte de Dumnezeu!
Încerci și tu prin puterea ta,
Să faci câte ceva.

Dar vezi căci nu reușești prietenul meu,
Parcă nimic nu mai merge în jurul tău,
Doar o voce se aude în inima ta:
" Întoarce-te de unde ai plecat cândva "...

Această voce se aude tot mereu,
La tine în sufletul tău!
Și tu încerci mereu să respingi în dată,
Minunata voce care te cheamă.

Te zbați în continuare,
Ca să nu dai la voce ascultare,
Dar vocea îți spune mereu:
" Întoarce-te fiul Meu.

Vino din nou acasă,
De unde ai plecat odată!
Eu te aștept să vi mereu,
Eu Dumnezeu "...

Este vocea care te cheamă,
Să te întorci repede acasă,
Este Tatăl tău care te așteaptă,
De mult să vi acasă.

Nu ai vrea dragul meu,
Să nu te mai lupți din greu?
Nu ai vrea să te întorci acasă,
La Domnul Isus care te așteaptă?

Tu vezi în ce stare ai ajuns,
De când ai plecat atunci mai demult!
Nimic nu merge în jurul tău,
Nimic nu merge fără Dumnezeu.

Viața ta un chin a ajuns,
Și te zbați să trăiești pe acest pământ,
Când așa de bine era acasă,
La Dumnezeul Sfânt din slavă.

Întoarce-te copil rătăcit,
La Dumnezeu care pentru tine a murit!
Chear dacă ai plecat cândva,
Dumnezeu te așteaptă și acuma.

Așa cu haina murdară,
Zdrențuită cum o porți în a ta viață,
Așa plin de păcat cum ești prietenul meu,
Pe tine te așteaptă Dumnezeu.

Căci încă te iubește nespus de mult,
Domnul tău Isus!
El nu vrea să te piardă,
El vrea să te mântuiască.

Dar nu poate dacă tu nu vei veni,
Și stai departe de veșnicii,
Domnul nu poate să te mântuiască,
Dacă tu stai tot în lumea păcătoasă.

El ajutor nu îți poate da,
Tu trebuie să te întorci acuma!
Tu ai nevoie de Domnul Isus,
Uite în ce hal ai ajuns.

Acolo la margine de drum,
Și poate nimeni nu dă doi bani pe tine acum,
Ai ajuns respins de lumea întreagă,
Ca o zdreanță murdară.

Nimic parcă nu mai merge la tine,
Din zi în zi parcă nimănui nu îi pasă de tine,
Ai ajuns uitat de lumea toată,
Într-un colț de stradă uitată.

Nu îți aduci aminte ce bine era,
Cu Domnul tău atuncea?
Nu sufereai de nimic,
Erai fiul Lui iubit.

Toate le aveai la picioare,
Și haine frumoase de sărbătoare!
Cerul întreg pentru tine se bucura,
O, ce bine era atuncea.

Atuncea erai bogat,
Nu duceai lipsă de nimic niciodat',
Bucuria era în inima ta,
Și fericire mare pe fața ta se citea.

Nu ai vrea să vi din nou acasă,
Să intri din nou în sărbătoare cerească!
Nu ai vrea prietenul meu,
Să te ridici din noroiul tău?

Și să privești de unde ai plecat,
Ce bine era odată acas',
Nu ai vrea să vi din nou acasă,
La Domnul Isus care te așteaptă.

Nu te îngrijora ce va spune,
Domnul Isus despre tine,
Nu îți va reproșa nimic,
Doar se bucură căci înapoie ai venit.

Va fi mare sărbătoare,
Pentru tine prieten din zare!
Ridică-te și nu mai sta,
Nu se merită să stai în mocirlă acuma.

Da, ridică-te în picioare,
Tu ai un Dumnezeu mare,
Și vino spre casă,
Căci cerul întreg te așteaptă.

Da, pe tine care ai plecat,
Te așteaptă cerul cu drag!
Toate sun pregătite pentru tine,
Căci va fi mare veselie.

Vino și nu mai aștepta,
Domnul te așteaptă în poartă acuma,
Te așteaptă cu drag,
Pe tine care ai plecat...

Amin