Durerea ta cea mare,
O vede Dumnezeu din splendoare!
Vede Dumnezeu durerea ta,
Ce o porți în inimă acuma.
Parcă nimeni nu te înțelege prietenul meu,
Decât Bunul Dumnezeu,
Parcă nimeni nu înțelege durerea ta,
Ce o porți în inimă acuma.
Parcă cu nimeni nu poți vorbi,
Decât cu Domnul din veșnicii!
Parcă la nimeni nu ai spune degrabă,
Durerea ta ce te apasă.
Zi de zi tu porți povara ta,
Și parcă nimeni nu știe de ea,
Doar Dumnezeu cunoaște în dată,
Durerea ce te apăsa.
O, vino cu durerea ta,
La Domnul Isus acuma!
Vino cu inima ta,
La crucea Lui acuma.
Parcă nimeni nu te înțelege în dreptul tău,
Nimeni nu înțelege ce e în sufletul tău,
Doar Dumnezeu cunoaște numai de cât,
Cu ce te confrunți acum.
Și Domnul vrea degrabă,
Să ridice a ta povară!
Să te elibereze prietenul meu,
De povara sufletului tău.
Haide vino cu inima ta,
La Domnul Isus acuma,
De ce să fi apăsat,
Și mereu încercat.
Tu vezi căci nimeni nu cunoaște ce e în sufletul tău,
Decât unul Dumnezeu!
Nimeni nu cunoaște povara ta,
Decât Domnul Isus acuma.
Dar dacă Domnul te cunoște prietenul meu,
Nu vrei să vi la El?
Nu vrei să scape inima ta,
De povara ce o apasă acuma?
Nu mai aștepta,
Spune-i Lui în dată tot ce te apăsa,
Tot ce ai în sufletul tău,
Spune-i acuma lui Dumnezeu.
Domnul a promis căci dacă tu vei veni,
Va lua povara ta cu care tu vi!
Te va elibera numai de cât,
De povara ce o porți acum.
Deci nu ai vrea prietenul meu,
Să te elibereze Dumnezeu?
Nu ai vrea să fi eliberat,
De povara cu care ești apăsat?
Vino și nu mai sta,
Domnul Isus te așteaptă acuma!
O vino prietenul meu,
Pe tine te așteaptă Dumnezeu.
Amin