Orice boală are-un leac,
Orice bine o răsplată,
Orice hoț își dă de hac
Cât ar fi el de buiac.
Orice ființă-a fost creată
De Dumnezeu cerescul Tată.
Mai ușor să intre-o funie
Pe urechea unui ac
Decât cel zgârcit să fie
Răsplătit în veșnicie
Și lui Dumnezeu pe plac
Fără milă de sărac.
Stăpânii răi și lacomi toți
Pe slugii lor batjocoreau.
Îi fac pe slugi s-ajungă hoți
Când ei se poartă ca despoți,
Că neprimind ce meritau
Hoțește dreptul lor și-l iau.
Omul hrăpăreț și lacom,
Pune-un strop, îți ia o baltă,
Că la luat nu are frână.
Dacă-ți dă, ce dă c-o mână,
Ia ’napoi cu cealaltă
Și-apoi te mai și insultă.
O, oameni răi, voi strângeți
Avere peste-avere
Și nu vedeți că-aceasta
Este pentru voi năpasta
Ce griji și munci vă cere
Și vă fură orice mângâiere.
Aici munciți cu strânsul,
În iad munciți c-ați strâns.
O, bieți bogați, nu-i nimeni
Dintre muritori și oameni
Așa ca voi de plâns! ...
Pe tot acest cuprins...
Cel în stare să adune
Cel mai mult în chip cinstit
Și să cheltuiască-n felul
Cum are de sus modelul
Cel mai bun și mai simțit
Cred că este fericit.
Amin.
(Luni, 18 ianuarie 2021)