Când zori îşi deschid fereastra spre pământ
Concertul unor păsări din vis m-au întrerupt!
Ce taină se ascunde în cântecele lor
Şi ce frumos răsună, mărind pe Creator.

Cu câtă gingăşie pornesc în ton cântarea
Pe câte voci se-aud, cum ele-şi dau intrarea!
Ce farmec pământesc, creata Dumnezeu
Te-mbie şi pe tine să-I cânţi la Fiul Său.

Ce sfat măreţ ne dă, cântarea lor frumoasă
Şi ce îndemn la rugă, ne dă de dimineaţă,
Ce predică măreaţă, când noi ne deşteptăm
-Veniţi să-I dăm bineaţă, cât încă mai trăim.

Concertul lor adesea, Răsună de departe
Un cânt de simfonie, ce linişte împarte,
Iubitul meu ascultă şi ia învăţătură
Învaţă de la păsării, învaţă din natură.

Toate vorbesc de Domnul, Acel ce ne-a creat
Îţi spune de secretul, cum poţi fi tu salvat.
Predă-I doar azi viaţa, şi nu uita nicicând!
Căci El e Dumnezeu, în cer şi pe pământ.

Aceasta te va face să te găndeşti la viaţă
La Cel din veşnicie care îţi dă speranţă.
Va pune-n tine dorul după o nemurire
Să laşi aici trecutul, să intri-n fericire.

4/20/2008gl