Cât ești tânăr și-n putere,
Te zbați ca să faci avere,
Dar când ești bătrân, cu bani,
Ai mai vrea ceva ani.

Ai vrea ani să cheltuiești,
Ai vrea timp ca să iubești,
Ai vrea-napoi timpul să-l dai,
Dar nu poți, oricâți bani ai.

Realizezi că orice-ai face,
Parcă nimic nu-ți dă pace.
Și cauți după acea fericire,
Vrei doar un strop de iubire.

Vezi cum iar probleme apar
Și oameni dragi tot dispar,
Prieteni, neamuri, copii și frați,
Pe rând în țărână sunt plecați.

Chiar și trupul ce-l aveai,
În el putere nu mai prea ai.
Și în toate câte te-ncredeai,
Vezi cum azi nu le mai ai.

Ai alergat viața întreagă
În această lume pribeagă
Și ai privit doar în jos,
Ca orice om păcătos.

O clipă pe loc nu ai stat,
Deloc nu te-ai întrebat
Cu tine ce se va întâmpla
Când totul se va termina?

Omule, la sfârșit o să culegi
Ceea ce toată viața alegi.
De cauți lucruri pământești,
În țărână-ai să sfârșești.

Dacă încrederea în om ți-ai pus
Și nu ai privit spre Isus,
Vei fi dezamăgit din greu
C-ai respins pe Dumnezeu.

Golul din inima ta
Doar Isus ți-l poate lua.
Degeaba cauți în alt loc,
Nu te va-mplini deloc.

Ai încercat în viață de toate,
Dar nimic nu poate
Să te scape de la moarte.
Te osândesc faptele toate.

Azi te îndemn să te oprești
Și în sus tu să privești,
Să-L admiri pe Creator,
Să-L chemi pe Mântuitor.

Și acum, în acest ceas,
În timpul ce ți-a rămas,
Să-l folosești cu folos,
Urmându-L pe Hristos.

Schimbând a ta privire,
Pregătit pentru răpire,
Trăind în sfințire,
Așteptându-L pe-al tău Mire.