De dimineață până la apus,
Am mereu o cruce de dus,
Și când mă clatin nu disper,
Mă întăresc privind spre cer.

Am luat crucea, înapoi nu privesc,
Chiar de aud un mare zgomot.
Înainte pășesc nu mă opresc,
Nu întorc capul ca nevasta lui Lot.
Privesc la Isus, așa mă întăresc,
Prin Isus Hristos totul pot! .

De pic jos cu crucea în spinare,
Învață-mă să aștept cu răbdare.
Simon din Cirene ești Tu Isus,
Mereu vii să mă ridici iar sus.

Crucea dacă nu mi-ai ridicat,
Știu, veghezi, nu mai abandonat
De-s culcat mă lași să mă târăsc,
Vrei să învăț să mă smeresc.

De mă plâng că crucea-i grea,
Îmi spui că de-oi vrea voi putea.
Tu îmi dai doar cât pot duce,
Restul este a Ta cruce.