Tu omule , nu-ţi cunoşti soarta,
Căci Cel ce-a creat universul!
La naştere-ţi face socoata
Veghează apoi la tot mersul .

Tu nu ştii căci ziua de mâine,
Aduce cu ea un mister!
Dar Cel ce-a vegheat lângă tine
Te scoate din orice ungher!

Văzut-ai trecutu-mplinindu-l,
de fost-au şi clipe mai grele!
Au fost cum prezis-a verdictul,
Cu Domnul trecut-ai prin ele.

Cunoşti şi prezentul la fel
odată cu clipa ce trece,
Dar stai lângă Domnul şi El,
Încălzeşte când duhul e rece.

Şi roagă-L să umble cu tine
Căci El îţi croieşte cărarea,
Prin El vei cunoaşte ce vine
Dar dă-I astăzi toată povoara.

Căci scris este-n cartea vieţii
Nimic fără EL nu se-ntâmplă
Deci umblă pe drumul dreptăţii.
Şi-ascultă de sfânta-I poruncă.

Atunci nu te-nfrică furtuna,
Nici ziua de mâine ce vine!
Căci Domnul va-ntinde iar mâna
El umblă tot timpul cu tine.

Iar când vom sfârşi alergarea
În lumea aceasta stingheră
Atunci vom primi dezlegarea
s-ajungem pe-a cerului sferă.

4/23/2008gl