Pluteam pe mări necunoscute
Când ai privit spre fața mea
Și m-ai chemat cu bunătate
Să fiu în veci copila Ta.

Bărcuța mea plutea-n derivă
Izbită zilnic de vreun val
Dar Tu-mi purtai și-atunci de grijă
Să nu mă-mpotmolesc la mal.

Eu Te-am chemat în ziua grea
Privind în sus spre cerul sfânt
Ca să salvezi și viața mea,
Iar Tu mi-ai dat al Tău Cuvânt.

Atunci din barca mișcătoare
Din apele învolburate
Mi-ai arătat a Ta iubire
Iertându-mi negrele păcate.

Și m-ai luat din apa adâncă
Cu mâna Ta de Dumnezeu
M-ai pus pe Adevărata Stâncă
Să-mi porți de grijă tot mereu.

M-ai scos din negrul întuneric
Din cloaca rea, otrăvitoare,
Cu brațul Tău de Tată Veșnic
Și m-ai pus iarăși pe picioare.

De-atunci eu am rămas cu Tine
La umbra aripilor Tale
Știind că o să-mi fie bine,
Că mă ridici din neagra vale.

Iar lacrimile de întristare
Vor trece și n-or să mai vie
Nu va fi dor nici supărare
Va fi doar pură bucurie.

De aceea Te mărturisesc
Declar puterea Ta în tot
Căci prin credință eu trăiesc
Pentru Iubitul Savaot.

Amin!
26.05. 2022