Când descoperi cunoștința
Fericită-a lui Hristos,
Afli adevărul și credința,
Vei cunoaște biruința
A tot ce-i Sus și a tot ce-i jos,
Într-un spectru luminos.

Cei care-L cunosc pe-Acela
Mai Înalt și mai Ascuns
Au atins desăvârșirea,
Nu îi mai conduce firea,
Sunt călăuziți de sus
Și veșnicia au ajuns.

Cei ce se cunosc pe sine
Pierd orice curaj și fală.
Îl cunosc pe Domnul bine,
Au pecetea cu rubine,
Au o mare îndrăzneală,
Nu numai nădejde goală.

E greu, când te cunoști pe tine,
A spune că cunoști ceva,
Precum când nu te știai bine
Te credeai un oarecine.
E greu să mai pretinzi așa,
Când ai primit lumina Sa.

La necaz cunoști pe alții,
Asta este neapărat,
Însă și pe tine însuți
Începi să te vezi cum arăți,
Asta-i și mai adevărat.
Când statornic ai răbdat. .
Amin. (Sâmbătă, 3 octombrie 2020)