Prin câte, Doamne, am trecut
Și mi-a fost greu și m-a durut...
Motivul încă n-am aflat,
Dar pot să spun cu-adevărat:
Mă bucur că așa ai vrut.
Mă bucur că din infinit,
Tocmai la mine Te-ai oprit;
Din câte planuri Tu aveai,
Ai vrut cu mine-un timp să stai.
Ce har măreț, desăvârșit!
Din universu-ntreg chiar eu,
Să mă-ntâlnesc cu Dumnezeu? !
Ce poate fi mai fascinant,
Mai glorios, mai important?
O, binefăcătorul meu...
Eu sunt țărână, nu am cum
Să văd 'nainte ce-i pe drum;
Dar Tu vezi totul și lucrezi,
Ridici și binecuvântezi.
Recunoștință-Ți dau acum.
Cu ajutorul Tău ceresc,
În continuare-am să trăiesc
Cât mai atent, cât mai frumos,
Mai cu impact, mai cu folos,
Fiindcă mi-ești drag și Te iubesc.
Amin.
13 iunie 2024
https://pauladita.wordpress.com/