Făptură Nouă

Pentru iubirea cerească
Ce-n Isus am cunoscut,
Starea naşterii firească
Din natura omenească
S-a-mpotrivit la-nceput.

Dar prin multă stăruinţă
Am început, cu ardoare,
De-a porni, cu pocăinţă
Printr-o viaţă de credinţă
Pentru a face schimbare.

Nu pot să devin făptură
Nouă, fără transformare,
Dar ’n-a harului măsură
La Domnul ce se îndură
E sprijin sfânt şi-ndurare.

Iubirea, pân-la Golgota,
Până la crucea înălţată,
Şi-a-ncheiat sinistru nota
Şi-aşezată apoi în grota
Sub ostaşi greu sigilată,

Şi-a-mplinit a Sa menire
Dăruindu-Se-n supunere,
Pentru scumpa izbăvire,
Pentru-a lumii mântuire
Piatră fiind de-ncredere.

După al Ei principiu sfânt
Aş vrea zilnic să trăiesc,
Căci mi-arată prin Cuvânt
Calea dreaptă pe pământ,
Cum să mă desăvârşesc.

Flavius Laurian Duverna
25 aprilie 2008