Vremuri tulburi și grele,
Furtuni nespus de rele
Vânturi mari și gălăgioase,
Valuri multe și spumoase

Se aude și de război
Oare ce va fi cu noi?
Să fugi nu ai unde,
Nici nu te poți ascunde.

Și cutremure au venit,
Pandemii mult au lovit,
Morți, răniți, mulți chinuiți,
Din toate părțile loviți.

Abuzuri de orice fel,
La cel mai înalt nivel,
Copii de la părinți luați,
Spunând că sunt apărați.

Familia este lovită greu,
Din toate părțile mereu.
Nu mai este protejată,
Este de mulți atacată.

Diavolul lovește tare,
Încearcă ca să omoare,
Pe cel ce stă în picioare,
Face vâlvă foarte mare.

Pe orice front ne atacă,
Vrea să picăm din barcă,
Chiar și prin apropiați,
Suntem des atacați.

Domnul Isus, ne spune,
Că nu vin vremuri bune,
Ne atacă chiar credința,
Vrea să ne fure biruința.

Dar oricât de greu pare,
Cât credința nu dispare,
Suntem clar învingători,
Chiar de părem pierzători.

Chiar de-n valuri am picat,
La Isus dacă-am strigat,
Suntem luați de mână,
Nicicând nu ne amână.

Ne va pune în barcă iar,
Căci se mai primește har,
Bunătatea și-o înnoiește,
Nencetat ne sprijinește.

Disperat, căzut, lovit,
Dar nicidecum biruit.
Cât timp avem credință,
Vom avea și biruință.