România, dulce țară,
Cu mulți plecați afară,
Un blestem peste națiune,
Așteptăm vremuri mai bune.

O țară aparent creștină,
Dar nu umblă în lumină,
Păcatul este peste tot,
Politician, polițist, preot.

Chiar și omul cel de rând,
Are multe păcate în gând,
Se fură, tot ce se poate,
Avorturi, crime de toate.

Corupția este în floare,
Primării, chiar în spitale.
Lăcomia și mândria,
Lovesc mult în România.

Respect nu e mai deloc,
Plin de jocuri de noroc,
Alcool, droguri pe stradă,
Multe vieți or să se piardă.

Mămici multe minore,
Așteptăm la rând, ore.
Tot sistemul e stricat,
Multe avem de îndurat.

Dar nu totul e pierdut,
Oare ce e de făcut?
Dumnezeu, El poate.
Să schimbe lucrurile toate.

Doar că noi ca națiune,
Să facem ce ne spune,
Să renunțăm la rău,
Să-L căutăm pe Dumnezeu.

Iar păcatele din țară,
Facă Domnul să dispară.
Să ne dea, El, izbăvire.
Să fie în țară iubire.

Abuzurile să dispară,
Tot răul din tară să piară.
Să fim o națiune sfântă,
Nu de diavol înfrântă.

Să-l cinstim pe Dumnezeu,
În orice vreme mereu.
Să fim un popor al Său,
Nu conduși de cel rău.

Doamne, fii aici stăpân,
Peste poporul român.
Lasă binecuvântare,
Lasă vremuri de-ndurare