Poate mâine-a fi mai bine...
Însă chiar de mâine nu,
Tot m-oi bucura în Tine –
Bucuria mea ești TU!

Cum să pierd atâta vreme,
Alte fericiri s-aștept
Și nimic să nu-mi însemne
Tot Tezaurul din piept... ?

Cum să las din pumni să-mi curgă
Anii fără niciun rost,
Ființa de regret să-mi plângă
C-am putut fi și n-am fost... ?

Nu-i oricum nimic pe lume
Bun, împlinitor, frumos...
Dar am totul n-al Tău Nume –
Totu-aici e mai prejos...

Capul când mi-l plec pe pernă,
Parc-ar fi în palma Ta...
Plâng de dragostea eternă
Și de dor a Te vedea...

Poate mâine-a fi mai bine...
Însă chiar de mâine nu,
Tot m-oi bucura în Tine –
Bucuria mea ești TU!

Amin.