Ma strigă Doamne pe nume că privirea imi e in țărână …
Fă-mă atent la Tine când capul mie înfundat in pământ …
Ma strigă și apoi mă apucă ca un părinte de mână…
Ma smulge din inerția uitări și abaterile dese de gând


Ma striga Doamne pe nume când uit cine ești pentru mine …
Ma striga când alți mă cheamă amedenitor către ei …
Și fă ca drumul urcării mele spre cer decisiv să se-ncline…
Și alergarea spre Tine sa aibă dragoste înfocată in scântei

Ma striga când dorm și somnul stă nedeslipit de a mea pleoapă. .
Și buimac nu mai știu de sunt treaz sau numai visez …
Ma striga de sunt apatic la umbra sau istovit de la pluguri si grapă. .
Ma striga și ajută prin răspuns, sa nu fiu banal, sa nu epatez. .

Ma striga când ma pierd in hățiș și nu pot înainta in umblare. .
Când ma-ncurc in savante teorii fără coada și cap. .
Strigatul Tău să îmi fie ca un far la margini stâncoase de mare…
Ca un ghid in care chiar și cele mai mici detalii incap!

Ma striga Doamne dintre țipetele ascuțite scoase lume. .
Ce îmi înfundă urechea cu nesocotire de tot cei real…
Și timpanul îl face inert când vorba Ta vrea sa-și asume …
Ma scoate cu glasu-Ți din normalul ce nu-i mai normal. .

Ma striga Doamne de păsesc pe cărări de neagră inchizitie …
Și de voiesc pe altii sa ii opresc când Tu strigi sa te-audă…
Mă strigă de-s libertin sau de fac norme din ce e tradiție …
Ma strigă ca un Atotputernic de pe veșnică și intinsă feudă. .

Mă strigă Doamne de lenevesc pe câmpul mănos cu rodire…
De promit și apoi zabovesc sau de vreau plata acuma pe loc…
Ma striga in miezul de noapte chiar de nu-i timp de trezire …
Ma striga aievea sau prin glasul Scripturii ca un proroc. .

Fă cumva te rog de mă strigă pe nume măcar odată…
Tu mă știi, inainte de a fi ordinea plăcerii Tale in haos …
Fără chemarea Ta viața e atât de nonsens și pe alocuri ingrată…
Și dacă nu e ea, nu-și are rost nici un fel de adaos!

Mă striga Doamne, nimic nu-i mai de dorit ca vocea Ta blândă…
Mă strigă chiar de nu știu să îți răspund când mă chemi…
Mă strigă…numai de ma strigi sunt scăpat de veșnică osândă. .
Ma strigă acum si in cer peste moarte si vremi! !

Amin! !