În mâna Marelui Olar

Adesea stau și mă gândesc
Ce ai văzut Doamne la mine?
Din groapa morții m-ai cules
Ca într-o zi să fiu cu Tine.

Din adâncimile murdare
Din lutul greu și zgrunțuros
M-ai ridicat drept în picioare
Să faci din mine un vas frumos.

Lutul mizer l-ai frământat,
L-ai curățat de murdărie
Și-o altă viață Tu mi-ai dat
Și dorul sfânt de veșnicie.

M-ai luat în mâna Ta Olare
M-ai pus pe-a vieții roată
Mi-ai pus în piept a Ta suflare
Și dragostea de Tată.

Cum poți să mă iubești Stăpâne?
Sunt doar un bulgăre de lut.
Ce taină ai ascuns în mine
De mă iubești atât de mult?

Mă ții-n căușul palmei Tale
Mă șlefuiești să fiu curat
Să fiu o oală între oale
Să fiu un vas mai minunat.

Și cum să nu-mi slăvesc Olarul
Care cu drag mă prelucrează!
Să nu-mi iubesc eu Creatorul
Care asupra mea veghează...

Pe Tine Doamne, Te iubesc
Chiar dacă doare prelucrarea
Și al Tău Nume În veci slăvesc
Căci Tu îmi ești în veci salvarea.

Amin!
21.01. 2023