Îmi binecuvântez urmaşul
rugându-mă lui Dumnezeu
să-i înzecească şi-nsutească
virtuţile şi darul meu,
şi tot ce-a fost în mine vrednic
frumos şi sfânt în orice fel,
să facă Dumnezeu să aibă
de mii de ori mai vrednic el.

Dar tot ce-a fost în mine frică
şi slăbiciune şi păcat,
să facă Dumnezeu să n-aibă
urmaşul binecuvântat,
nici lacrimile mele-amare,
nici tristele slăbiri de zel,
nici prietenii înşelătoare
ca mine-n veci să n-aibă el!

Ci numai oşti biruitoare
să-ndrume el pentru Hristos,
şi numai căi nemuritoare
să-nalţe către mai frumos,
şi numai steaguri strălucite
să fluture spre Dumnezeu…
Aşa să-mi binecuvânteze
Hristos din cer, urmaşul meu.