E totul viață ce frumos e iară,
Simt că plutesc,în suflet am fiori,
E totul viu, e zi de primăvară
O, ce splendoare de culori!

Și gându-mi zboară, se înalță,
Către al Universului Creator,
La vocea Lui prinde viață,
Așa ușor tot ce e muritor.

Abia trecură lunile de ghiață,
Și dintr-odată pământu-i roditor,
Florile semeț vârfurile-și ´nalță,
Crescând și înflorind cu zor.

Cu fereastra larg deschisă,
Savurez liniștea serii,
Gândind la minunea prezisă,
La glorioasa zi a Învierii.

Va fi o zi, va fi o dimineață,
Când al nostru Creator,
Va chema din nou la viața,
Pe orice suflet muritor.

De adormi cu speranța vie
De ce te temi ca ai să mori?!
Tu vei trăi o mare bucurie,
La sfânta Înviere-a morților.