Pe cărarea pocăinței
Urci ușor dar urci și greu
Și când vine vre-o ispită
Te oprești pe loc în ea
Și te uiți și înapoi
Și auzi o șoaptă rea
Nu ți-am zis că nu-i ușoară
Calea aceasta este grea
Ia te uită înapoi, zice șoapta rea
Când erai în lumea afară
Ce face-ai? aveai vre-o frână?
Nu pe toate le făce-ai?
Îți făce-ai pofta ta toată
Umblai pe unde vroiai
De minciună erai plin
O spune-ai când o vroiai
Ce să cauți pe Calea îngustă
Nu vezi cât e de grea?
Cu câte lacrimi și durere
Urci tu pe ea?
Da, e îngustă și e grea
Și pe ea sunt multe lacrimi
Dar când voi ajunge sus
Voi primi a mea răsplată, pentru durerea ce am dus
Ce să caut în viața trecută?
Îmi ajunge cât am mers în ea
Viața mea începe acuma
Pe această cale grea
Șoapta rea să plece acuma
Căci nicicum n-o voi asculta
Eu ascult acuma, doar de vocea Lui cea blândă care m-a scos din păcat
Și pe calea pocăinței
Voi urca cântând mereu
Cu lacrimi de căință
Căci am aflat-o tare greu
Tot mai sus eu voi urca
Și voi spune-n lumea toată
Căci în cer avem un Tată
Care a plâns pe lumea toată
Voi striga în gura mea
Veniți, veniți pe ea
Nu lăsa ca șoapta rea
Să oprească urcușul pe ea
Căci în lume, nu-i a bine
Să trăiești în pofte multe
În minciuni și răutate
Poveri pline de păcate.