Vine-o clipă când pătrunzi taina-n care te scufunzi...
şi-adevărului ce-l crezi nu-i mai ceri apoi dovezi,
şi-n iubirea care-o dai, numai foc şi lacrimi ai;
– clipa asta-i un hotar între gheaţă şi-ntre jar.

Vine-o clipă când te dor orice umbre pe izvor,
orice frunze care mor şi orice răni a tuturor,
când ai vrea din ochi să-i pui foc în sufletul oricui;
– clipa asta-i sfântul salt dintr-un cer în celălalt.

Vine-o clipă când ţi-e drag de-orice cale şi orice prag
şi-ai dori să le săruţi paşii fiilor pierduţi,
numai să-i întorci plângând inimilor aşteptând;
– clipa asta-i nimb voios peste-un suflet în Hristos.