Tu, Omule, ţi-ai pus o întrebare,
De unde vii şi unde te grăbeşti,
Să fii numai, o floare pieritoare?
Sau eşti o fiinţă-a slăvilor cereşti!

Să fii la fel ca orice vietate,
Ce-şi are obârşia pe pământ!
Sau ai în tine ceva mai aparte?
Ce te va duce dincol' de mormânt.

Te naşti şi creşti, pe-acest pământ,
La fel ca viaţa ce te înconjoară!
Dar nu uita că Cel ce este Sfânt,
A pus în tine-un duh, ca să nu moară.

Împarţi pământul cu-orice vietate,
Dar mai presus de tot, este o cheie
Care deschide viaţa după moarte,
Prin care-ai şansa să trăieşti o veşnicie.

Să nu uiţi că biletul se plăteşte,
Aceasta este regula sub soare!
Dar pentru tine-o fiinţă mijloceşte,
O fiinţă, ce-i, din lumea viitoare!

A fost mai mult decât, un om pe glie
Un fiu de Dumnezeu venit din cer
El are cheia de la-mpărăţie
El a murit, ca eu să nu disper.

Şi-acum, El ne aşteaptă-n veşnicie,
Eşti gata să îl vezi pe Acel sfânt?
Căci încurând, va fi o bucurie
Cu-Acel ce-a fost,o vreme pe pământ.

Încearcă să-ţi răspunzi la întrebare!
Privind în jurul tău, să vezi natura
Tu eşti deosebit, în formă şi suflare,
Căci Dumnezeu ţi-a întocmit făptura.

Ai şansa să trăieşti eternitatea
Cu Mielul sfânt ce-a fost pus pe calvar,
El are cheia să deschidă poarta
-Vieţi veşnice primită-ndar.

Amin gl