TRAIESC PRIN PORUNCI


Privesc! ...
Tăcerea coboară-n spirale.
Caut pășuni verzi în vale,
Găsesc gropi şi multe canale...

Ascult! ...
Aud vuiet de gloată, de fiară,
Orizontul întreg înfioară.
Tu ce faci plăpândă mioară?

Alege! ...
O hrană din plante otrăvite,
De mulţimea păcatelor strivite
Sau florile cele neprihănite.

Ascultă! ...
Liniştea solemnă se aude,
Pe a iubirii jertfitoare unde,
Între pietrele negre şi crude.

Deschide! ...
Ochii... să vezi cum se sparg,
Valurile păcatului în larg.
Iubirii... deschide ușa larg.

Primeşte! ...
Jertfa... ce renaşte un Univers,
Harul... prin care păcatul e şters,
Iubirea... ce are al cerului mers.

Deşteaptă-te! ...
Iute din somnul de moarte.
Iubirea de păcat te desparte,
Mântuirea astăzi se împarte.

Privesc! ...
Iubirea... se-nalţă vizibil spre cer.
Lumina... îmi dă putere să sper,
Că am o cetate colo sus, în Eter.

Trăiesc! ...
Prin poruncile bine înțelese.
Iubirea... de semeni să-mi pese,
În harul... ce haină nouă ţese.

Slăvesc! ...
Pe Isus... ce pentru mine S-a jertfit.
Fie-n veci Numele Lui Slăvit!
Viaţă nouă mi-a dat, mult m-a iubit!

Amin!