Mulți din cei bătrâni au grijă
De-a tot strânge mult și-n pripă.
Așa se scoală dimineața
Cum i-ar aștepta viața
Și nu moartea-n orice clipă
Pentru a-i coborî în groapă.
Înțelept e-acela care
Strânge harnic cât trăiește
Numai ce nu fură hoții,
Să se bucure și frații,
Ce rugina nu-nvechește,
Ceea ce Isus primește.
Câinele grădinii
Stă-n varza frumoasă,
Dar nici el nu mâncă,
Chiar de nu e sătul încă,
Nici pe capră nu o lasă,
Cât ar fi ea de frumoasă.
Bogătașul lacom
Lângă aur piere.
Nici el nu-l atinge
Parcă rău l-ar frige,
Nici nu-i dă cui cere.
Moare fără mângâiere.
Când înțelepciunea-i prinsă
Uneori de lăcomie,
Atunci din înțelepciune
Nu mai răsar fapte bune
Și ea devine nebunie
Și pierzi raiul pe vecie.
Dragostea de bani orbește
Chiar și ochii înțelepți,
Pentru-ai face-a aduna.
De aceea totdeauna
Au fugit de ea cei drepți,
Nu s-au luptat să fie-avuți.
Amin.
(Marți, 26 ianuarie 2021)