Mi-e scumpă Doamne şoapta Ta, îmi alintă inima,
Când o aud în noaptea grea și se repetă-n mintea mea.

Căci ea are putere s-alunge zgomotele rele,
Căci ea are putere să dea speranţă vieţii mele.

Prin şoapta Ta mă întăreşti, unealtă cu ce mă zideşti,
E apa vieţii ce ţâşneşte când sufletu-mi secătuieşte.

E ca şi când Tu mi-ai zâmbi, e ca şi cum Tu m-ai privi,
E ca şi cum m-aş odihni, e ca şi cum Te-aş regăsi.