Te-ai îngâmfat mândrie, te-ai încrezut trufie,
Te-ai înălțat suflare, și-ai împrăștiat teroare...
Ți s-a extins domnia, puterea, bogăția,
Ești falnic, cum nu-i nimeni, văzută ți-e tăria.

Oprește-te suflare, oprește-te oroare,
Oprește-te și apleacă-ți gândul neînfricat,
Capul îngâmfat din aur modelat...
Și recunoaște astăzi, cine te-a creat?

A cui este puterea? A cui împărăția?
A cui este tăria? A cui în veci domnia?
Și cine cârmuiește întregul univers?
Și al meu simplu vers...

Acela e pe tron, e împărat Hristos!
El are îndurare, milă și iertare
Acordă azi favoare și pentru cel mai mare
Nevrednic ticălos, tiranul nemilos.

Dar El stă împotriva celui îngâmfat
Și îi zdrobește faima ce tot El i-a înmânat.
Căci El are putere să înalțe și coboare,
Deci ia înțelepciune căci ești doar o suflare.

Căci Lui i se supune întregul univers,
Smerește-te o suflet, primește un nou sens!
Ia învățătură și recunoaște azi,
Căci dacă nu acum, mâine o să cazi.