Binecuvântat fii Tu,
Care-mi dai și care-mi iei...
Pentru da și pentru nu...
Pentru ani ușori și grei...
Pentru zâmbet și oftat...
Pentru râs și plânsul șters...
Pentru-adus și-ndepărtat...
Pentru clar și ne-nțeles...
Pentru flori și pentru spini...
Pentru munți și pentru văi...
Pentru frați, pentru străini,
Fie buni și fie răi...
Pentru cântec și tăceri...
Pentru zbor și pentru-abis...
Pentru-alinuri și dureri...
Pentru focul acum stins...
Pentr-un vis iubit, dar scurs
Printre inimi acum reci...
Binecuvântat, Isus!
Binecuvântat în veci!
Amin.
15 iulie 2024. Câteodată nimic pare să nu aibă sens... După câteva zile în care parcă tot ce Îl puteam întreba pe Dumnezeu era "De ce? Cum se poate?" și tot ce Îi puteam spune e că nu înțeleg, astăzi, cu puțin timp în urmă, am auzit șoapta Duhului Sfânt, clară, ca un susur blând în inima mea, spunându-mi: "Domnul a dat, Domnul a luat! Fie Numele Domnului binecuvântat!" ...așa s-a născut, prin harul Domnului Isus, această micuță poezie.